Crin Antonescu – Câștig și înfrâng!

1

În politică, în general, stânga se luptă cu dreapta pentru a câștiga puterea.

În România, stânga se aliază cu dreapta. Obiectivul principal al trocului USL zice că trebuie înlăturați PDL și Traian Băsescu, după care stânga (PSD) conduce executivul și dreapta (PNL) dă președintele. Restul e împărțeală de oase mici, pentru că Fomiță face ravagii după două mandate de opoziție.

Din înțelegerea asta, PSD-ul iese bine de tot. Conduce executivul, are bugetul pe mâna sa, poate să facă orice-i trece prin cap, așa cum a mai făcut de câte ori a fost la guvernare. Pentru binele poporului, desigur.

PNL-ul are ceva de câștigat din asta, liberalismul în general? Dreapta autentică se întărește? PNL-ul are un candidat care, dacă va fi ales, se va muta la Cotroceni.

Modelul ”președinte-jucător” al lui Traian Băsescu a fost contestat și sancționat cu o suspendare. USL-ul a câștigat teren pe de o parte din cauza ”slăbiciunilor” și incoerenței în comunicare a PDL, pe de altă parte prin contestarea continuă a intervenției Președintelui în treburile executivului.

Asta înseamnă că, atunci când va deveni Președintele României, Crin Antonescu nu se va ocupa decât de politica externă. Și nici aici nu e sigur că va avea libertate deplină, pentru că deja sunt nemulțumiri în legătură cu cine trebuie să reprezinte România la CE. Așa că, nu-i mai rămâne decât să ne reprezinte pe la dineuri și ceremonii.

În altă ordine de idei, dacă se simplifică procedurile de suspendare a Președintelui, va fi la mâna Parlamentului, care va fi controlat de stânga politicii, și nu va putea mișca în front.

În aceste condiții, de ce își dorește cu disperare Crin Antonescu să devină Președintele României?

Doar pentru că asta vrea și nimic altceva nu-l interesează. Și pentru că a găsit niște mameluci care-l susțin în partid. Nu va putea să aducă niciun câștig partidului pentru că românilor le pasă mai mult de ce au in farfurie decât de cum merg treburile prin lume și de politica noastră externă, oricât de mult s-ar strădui. Bine, va fi un mediator de nădejde între partidele politice, ce va avea soarta pe care o are acum Curtea Constituțională.

În felul acesta, pentru orgoliul și ambiția lui Crin Antonescu de a ajunge în moțul chiftelei, dreapta renunță la luptă și se muțumește cu firimituri. Când se vor trezi, vor fi iarași ce au fost în România din 1990 încoace, adică NIMIC. Strategia de aliere cu PSD-ul a fost cea mai proastă alegere de până acum a dreptei autentice, pentru că obiectivul nu a fost unul pe termen lung, de a-și consolida poziția pe scena politică, ci unul mic, meschin, pe termen scurt, să profite de pe urma scăderii popularității PDL și a lui Traian Băsescu.

În momentul în care Antonescu va triumfa în alegerile prezidențiale și, cu mâinile ridicate deasupra capului, cu pumnii strânși ca un adevărat activist al stângii (presupunând că măcar atâta lucru va fi învățat și el de la colegii de alianță), va urla din toți bojogii ”Am învins!”, dreapta din România va putea răsufla ușurată scâncind un ”Am înfrânt!”.

Cam asta e tot ce poate da dreapta autentică, prin PNL, în România acum: lecții de oportunism, ridicarea ambițiilor și orgoliilor personale la rang de obiective politice de dreapta.

Să ne amintim puțin din Eminescu: La trecutu-ți mare, mare viitor!

P.S. Dacă vă uitați cu atenție la poză, Crin e deja pregătit să mulțumească celor ce-l vor susține.

, , , , , ,

Un comentariu la Crin Antonescu – Câștig și înfrâng!

  1. 1
    Joshua says:

    Cand il vad pe acest domn ma apuca durerea de cap !

Leave a Reply